Buburuza

Momentan sunt intr-un moment din viata mea cand parca as merge pe nisipuri miscatoare. Am atatea pareri de rau pentru felul in care m-am purtat fata de o persoana care imi e tare draga, si acum imi vine sa tip de durere ca nu pot indrepta lucrurile. Am invatat ca atunci cand ai pe cineva pe care iubesti ar trebui sa lasi cateodata mandria la o parte, sa nu fii incapatanat, sa nu te superi pentru lucruri marunte, sa ii arati celeilalte persoane cat e de importanta pentru tine cu fiecare ocazie pe care o ai, fiindca sentimentul asta de parere de rau si faptul ca realizezi ca s-ar putea sa nu mai poti indrepta lucrurile sunt cumplite. Si ce naiva am fost… eu am crezut ca daca el e asa indragostit, asa va fi mereu, indiferent de cum ma comport eu cu el, chiar daca -CE IRONIE- il iubeam la fel de mult cum ma iubea si el pe mine. Poate m-am si gandit la un moment dat ca daca ii arat mai mult cat de drag imi e, lui nu are sa ii mai fie. Si cat de adevarate sunt cuvintele acelea ca nu ne dam seama de lucrurile cu adevarat importante decat atunci cand le pierdem. Si nu e prima data cand mi se intampla. Ai fi crezut ca mi-am invatata lectia. Dar probabil ca exista, in viata fiecaruia, greseli pe care le facem in mod constant, si spun asta pentru ca am observat tendinta aceasta si la alte persoane.

Ce faci cand cineva la care tii cat poti tu de tare iti spune ca el nu te mai iubeste asa ca la inceput, dar totusi te iubeste? Eu am o parere legata de iubire, dar nu stiu daca e intr-adevar corect-in ultima vreme am inceput sa am dubii. Cred-sau cel putin credeam, pana nu demult- ca nu poti spune ca iubesti pe cineva mai mult sau mai putin. Il iubesti sau nu. E drept ca exista diferite tipuri de iubiri: pentru familie, pentru partener, pentru prieteni… E drept si ca fiecare se manifesta in mod diferit cand iubeste pe cineva, dar totusi nu stiu daca poti spune ca iubesti pe cineva mai mult sau mai putin.

Problema e cu atat mai complicata cu cat eu simt ca ma iubeste, si nu e doar faptul ca vreau sa ma amagesc crezand asta, ori ca sunt confuza. Chiar simt asta si cred ca atunci cand doua persoane au o legatura stransa, simti care sunt simtamintele celuilat fata de tine. Si atunci ce fac? Aavand in vedre ca am tot meditat in ultimele zile si mi-am dat seama cat e de important pentru mine si ca nu poti lasa sa se duca o relatie asa de frumoasa, in care amandoi tin unul la altul, am hotarat sa lupt. Si chiar de nu are sa mearga-desi am un sentiment placut ca are sa fie bine-, macar sa stiu ca am facut tot ce imi statea in putinta. Nu cred ca se poate ca dupa doi ani, sa constati dintr-o data ca nu mai tii la fel de mult la cel de langa tine. Doar ca au intervenit alti factori, si nu mai ai atata timp ca mai inainte, simti ca te-ai maturizat, petreci mult timp in preajma unor oameni preocupati mai putin de relatii sentimentale. Probabil ca e normal. Dar simt ca are sa mearga bine asa ca…go for it!